Urmaresc munca lui Ioan Rosca, mai putin decit mi-as dori, insa. Aceasta emisiune este in particular buna. Ultima lui interventie (min 104) este de-a dreptul antologica. Avem noroc cu el in doua feluri: inima la locul ei, intelectul bine echipat. 'Fresca' este un instrument de lucru valoros.
Nu vorbesc public decit despre lucruri de care sint sigur si pe care le-as putea sustine pina in pinzele albe. In aceasta privinta, consider ca:
1. 'Legile urii' sint o abominatie barbara prin violul libertatii de constiinta. Nu ne place ce sau cum spun unii lucruri, dar nu este treaba statului sa le puna calus. Cultura are grija de asta in timp si daca este lasata in pace (reproducerea sociala si normativitatea ei inerenta).
2. Migratia de masa a evreilor in secolul XIX in Romania este structural comparabila cu migratia de masa islamica in occident azi - efectele de atunci sint si cele de acum. Analiza fenomenului a fost complet dislocuita de ideologie, propaganda si cenzura. In principal, e vorba de destructurarea sociala, a formelor cooperarii si a increderii sociale.
3. 'Stiinta' pe care se bazeaza raportul Wiesel este inacceptabila dupa orice criteriu deontologic (adica de etica a stiintei) sau metodologic.
Despre 1, am scris aici (punct de intrare, vezi in special II). Despre 2, aici (sectiunea incepind 'Reciprocitate inseamna ca ne bazam pe'...). Despre 3, aici, reluat conform 2, sectiunea '1. Cercetare documentara si arheologica. Exemple', al treilea exemplu).
Vor urma si altele, sper, pe masura ce aprofundez subiectul. De pilda, incongruitatile referitoare la istoria de manual a celui de-al doilea razboi mondial (scurta trimitere aluziva aici).
Acestea fiind zise, rezist la accentele de autovictimizare: situatia pe departe nu este specific romaneasca. Autovictimizarea denota sentimentul neputintei: nu e cazul si trebuie curatat din suflet. In aceeasi masura, rezist la sugestiile conspirationiste: nu cred in 'planuri' istorice care se intind peste secole. Dupa judecata mea, chestiile astea nu functioneaza. A apela la ele inseamna un esec de cognitie. Sub reflectie continua, explicatii poate cu alta ocazie...
Multumiri pentru contributie.
Nu vorbesc public decit despre lucruri de care sint sigur si pe care le-as putea sustine pina in pinzele albe. In aceasta privinta, consider ca:
1. 'Legile urii' sint o abominatie barbara prin violul libertatii de constiinta. Nu ne place ce sau cum spun unii lucruri, dar nu este treaba statului sa le puna calus. Cultura are grija de asta in timp si daca este lasata in pace (reproducerea sociala si normativitatea ei inerenta).
2. Migratia de masa a evreilor in secolul XIX in Romania este structural comparabila cu migratia de masa islamica in occident azi - efectele de atunci sint si cele de acum. Analiza fenomenului a fost complet dislocuita de ideologie, propaganda si cenzura. In principal, e vorba de destructurarea sociala, a formelor cooperarii si a increderii sociale.
3. 'Stiinta' pe care se bazeaza raportul Wiesel este inacceptabila dupa orice criteriu deontologic (adica de etica a stiintei) sau metodologic.
Despre 1, am scris aici (punct de intrare, vezi in special II). Despre 2, aici (sectiunea incepind 'Reciprocitate inseamna ca ne bazam pe'...). Despre 3, aici, reluat conform 2, sectiunea '1. Cercetare documentara si arheologica. Exemple', al treilea exemplu).
Vor urma si altele, sper, pe masura ce aprofundez subiectul. De pilda, incongruitatile referitoare la istoria de manual a celui de-al doilea razboi mondial (scurta trimitere aluziva aici).
Acestea fiind zise, rezist la accentele de autovictimizare: situatia pe departe nu este specific romaneasca. Autovictimizarea denota sentimentul neputintei: nu e cazul si trebuie curatat din suflet. In aceeasi masura, rezist la sugestiile conspirationiste: nu cred in 'planuri' istorice care se intind peste secole. Dupa judecata mea, chestiile astea nu functioneaza. A apela la ele inseamna un esec de cognitie. Sub reflectie continua, explicatii poate cu alta ocazie...
Multumiri pentru contributie.