Dragoș Galbur | PNM

Pe 7 februarie, anul trecut, PNM a înaintat un astfel de demers. Răspunsul de atunci a fost unul extrem de arogant. Ministerul așa și ne-a răspuns: Nu ați descoperit America!

Stranie reacție, pentru că nici nu am pretins asta, doar am insistat să se facă mai repede ceea ce am văzut că se face de ani de zile în alte țări.

A trebuit să vină criza energetică pentru ca să implementeze acest sistem de tarifare.

Mai bine mai târziu, decât niciodată. Dar da, PAS și cuvântul vizionar sunt diametral opuse.

Cifrele vorbesc de la sine.

🔴 Solicitările făcute de Premier Energy și FEE Nord către ANRE pentru dublarea tarifelor la energia electrică reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor Republicii Moldova. O creștere de la 2,34 lei/kWh la 5,13 lei/kWh pentru clienții Premier Energy și de la 2,34 lei/kWh la 4,53 lei/kWh pentru cei ai FEE Nord este o povară financiară serioasă pentru majoritatea familiilor, mai ales pentru cele tinere, care încearcă să-și construiască un viitor acasă. Această majorare este un șoc economic ce riscă să accelereze depopularea Republicii Moldova.

Suntem conștienți că această criză nu ar fi avut loc fără de șantajul politic al Federației Ruse, însă acest șantaj durează de trei decenii. Se știa că Rusia va folosi criza energetică ca să ne subordoneze, și aici apare întrebarea legitimă: cu ce s-a ocupat actualul guvern în ultimii trei ani? De ce nu a prevăzut acest scenariu evident? Astăzi plătim nu doar pentru incompetența guvernului, per ansamblu, dar și pentru prietenia premierului Dorin Recean cu liderul separatist Victor Gușan, care a creat o încredere iluzorie că autoritățile de la Chișinău pot influența regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, pentru a obține în continuare electricitate la un preț preferențial.

În 2025, prioritatea numărul unu trebuie să devină interconectarea energetică totală cu România, pentru a scăpa definitiv de șantajul rusesc. În același timp, este imperativă schimbarea clasei politice de la Chișinău, cu o clasă politică nouă care să apropie mai rapid și mai strâns Republica Moldova de România, până la unirea definitivă a celor două state românești!

Începem 2025 cu un singur gând: să devenim mai puternici, mai uniți, mai siguri pe noi și pe drumul nostru. Vă promit că voi fi aici, aproape de fiecare, cu aceeași hotărâre, pentru a transforma provocările în reușite și dorințele noastre comune în realitate.

2025 va fi anul nostru! La mulți ani, prieteni!

Scriam în iulie 2022:

MoldovaGaz va fi naționalizată!

Hai să redescoperim împreună o personalitate marcantă din istoria românilor, despre care n-am prea învățat la școală — Elisabeta zu Wied, prima regină a României. 🇷🇴

Ca astăzi, pe 29 decembrie, 1843, în Neuwied, Germania, s-a născut regina Elisabeta a României, sub numele Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied.

Aceasta s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind astfel în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat.

A fost poetă și prozatoare, o admiratoare sinceră a lui Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, din cauza că avea opinii antidinastice. Eminescu era împotrivă ca România să fie condusă de străini.

Chiar și așa, Elisabeta era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu în care îi transmitea poetului că la Castelul Peleș, doamnele de curte și regina însăși au învățat deja poeziile sale pe de rost!

Pseudonimul literar al reginei Elisabeta a României era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin "Cântecul pădurii". Este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial, pentru o companie producătoare de mașini de scris, apărea chiar regina României.

L-a ajutat pe George Enescu în drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea lângă Castelul Peleș a unei săli de concerte special concepută pentru el.

În 1909, Regina Elisabeta a înființat "Azilul orbilor Regina Elisabeta" pe strada Vatra Luminoasă din București, care funcționează și în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficiențe vizuale.

Regina Carmen Sylva și-a dedicat întreaga viață desăvârșirii spirituale și carierei de scriitor. A scris în mai multe limbi, fiind fluentă și perfect inteligibilă în germană, franceză, engleză și română. Cunoștea la perfecție limba latină și limba greacă.

A scris enorm, peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice și patru romane. A scris în limba germană, uneori chiar cu caractere gotice. Opera ei a fost transpusă în limba română de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu.

S-a afirmat adesea că poemul "Peste vârfuri" al lui Mihai Eminescu ar fi doar versiunea modificată în limba română a unui poem scris în limba germană de poeta regină Carmen Sylva.

Regina Elisabeta a murit la 18 februarie, 1916, cu puțin timp înainte ca România, țara pe care o conducea, să declare război Germaniei, țării sale natale. Mormântul Maiestății Sale se găsește la Mănăstirea Argeş, unde sunt îngropați toți regii și reginele României.