Octavian Racu

Nu știu dacă ironia este binevenită acum, dar vă amintiți că autoritățile germane au interzis umblatul cu cuțitele în spațiul public, tocmai pentru a evita atacuri teroriste în stradă. Sindicatul polițiștilor chiar a venit cu inițiativa de a oferi abonamente la Netflix celor care vor preda de bună voie armele albe (nu, nu e o glumă). Dacă nu e voie cu cuțitul, bărbatul a ales o altă metodă.

Suveranismul ca idee este opusul multilateralismului, care fusese la modă pe plan mondial acum câteva decenii. Aparent, povestea multilateralismului părea frumoasă: statele mari și mici se angajează în realizarea unor obiective globale comune, care ar trebui să aducă beneficii tuturora.

În practică, asta presupunea că fiecare trebuie să renunțe la o parte a propriilor interese, iar cu timpul o astfel de abordare a dus la acumularea multiplelor probleme de ordin economic, social, demografic, de securitate în fiecare țară. Pe măsura ce lumea a devenit mai complexă, principiul kolhozului global s-a dovedit a fi vicios și toxic. După decenii de idealism, s-a constatat că nu se mai poate trăi cu ochii închiși, să ne prefacem că totul e bine și frumos, iar disfuncționalitățile adunate la sigur nu vor fi rezolvate de structurile internaționale și supranaționale, cu atât mai mult de un Guvern Mondial (la care se tot visa cândva).

În timp ce oficial statele încă mai sunt angajate ideologic multilateralismului, societățile fierb din interior, pentru că simt că vocile lor nu sunt auzite, problemele lor sunt ignorate, sub pretextul "angajamentelor externe" și "obiectivelor globale" de construire a unei "lumi echitabile". Elitele s-au implicat așa de tare în "salvarea lumii", încât au ignorat problemele particulare ale națiunilor care alcătuiesc toată această lume. Nu există o "lume" abstractă, nu există un "interes global comun" abstract, pentru care națiunile trebuie să se sacrifice. Dacă toate națiunile se vor sacrifica, ideea de "lume" nu mai are niciun sens - toți vor suferi în calea lor spre "viitorul luminos".

Nu există nici măcar un inamic comun - națiunile se pot dușmani la un capitol și coopera pe alte capitole. Alinierea și omogenizarea aici este imposibilă, oricât ar fi încercat multilateralismul, prin negarea lui a intereselor naționale.

Precum am mai spus - am ajuns la o etapă istorică în care trebuie să plătim polițele pentru deceniile de idealism și optimism. Generațiile anterioare au ascuns toate problemele sub preș, au trăit pe datorii, iar acum noi trebuie să achităm factura. Și nu e vorba aici de niște vise despre măreție de cândva, ci e o chestiune de supraviețuire, o acțiune impusă de contextul istoric.

Națiunile încep să înțeleagă că se pot salva doar pe cont propriu, că pot miza cu adevărat doar pe propriile forțe și prin construirea unui complex de relații la nivel mondial pe mai multe paliere. Aici suveranismul se întâlnește cu multipolaritatea, pentru că într-o lume multipolară trebuie să-ți asumi o suveranitate reală, care îți permite relații sectoriale multiple, în funcție de interesele tale vitale, fără a fi obiectul dictatului din partea unui hegemon sau bloc de state.

În România dacă până la decizia CCR se vorbea de ingerința rusească din dorința de a manipula opinia publică și învinge în alegeri, azi se pedalează doar din sentimentul de frică. Dacă vor înceta să de-a din pedale și se va constata că regele e gol, consecințele ar putea fi din cele mai urâte, cu dosare penale. Acum o fac strict dintr-un instinct de autoconservare.

Iar frica nu e una din cele mai bune sfătuitoare în viața politică. Politicienii dominați de frică fac urât și o termină urât.

Bărbatul care a intrat cu mașina în mulțimea din Magdeburg are 50 de ani și este originar din Arabia Saudită.

Parcă văd cum marii adepți ai corectitudinii vor sări în sus, țipând că astfel de informații din presă contravin Codului Deontologic.

Nu istoria se repetă, ci natura umană a rămas neschimbată de la facerea lumii încoace. Nu există o mână invizibilă care construiește scenarii, scenariile sunt prescrise în inconștientul colectiv. Războaie, tiranii, elite și mase, răscoale și revoluții, inegalități, masacre - toate acestea au fost și vor fi, oricât de neplăcut ar fi să conștientizăm acest fapt. Nu există nicio direcție a istoriei care ar putea anula toate astea, nu există un "sfârșit al istoriei". Un astfel de sfârșit ar fi posibil doar odată cu sfârșitul lumii.

Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.

Dacă este vreun lucru despre care să se spună: "Iată ceva nou!" aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.

Nu ne aducem aminte despre cei ce au fost înainte, şi tot aşa despre cei ce vor veni pe urmă; nici o pomenire nu va fi la urmaşii lor.

(Ecclesiastul 1:9-11)

Probabil, ați observat că singurul colac de salvare al clicii globaliste a deveni discursul geopolitic. Odată de mesajele lor nu mai par credibile, ei încearcă să evoce marile confruntări geopolitice, care justifică măsuri extraordinare, iar pe de altă parte, încearcă să asocieze toți adversarii ideologici din interiorul societății cu inamicul geopolitic. Așa a fost inventat "narativul rusesc", despre care ei recunosc cu o jumătate de gură că nu prea are nicio legătură directă cu Rusia, dar pune în pericol "unitatea și stabilitatea".

Arată foarte ciudată această insistență a liberalilor pe "unitate și stabilitate" în interiorul lumii occidentale, din momentul în care decenii la rând au atribuit acest principiu societăților totalitare, în timp ce în propria "Grădină Înfloritoare" ridicau în slăvi tocmai pluralismul și schimbarea, care, ce-i drept, s-au dovedit a fi deloc pluralism și deloc o dorință continuă de schimbare.

"Geopolitica" a devenit ultimul refugiu al globaliștilor, pentru că doar așa ei încă mai încearcă să-și legitimeze hegemonia. Trumpismul pentru ei apare ca un pericol pentru că nu este un fenomen american sau occidental, ci unul global. Trumpismul sau suveranismul nu au frontiere geografice, ci culturale, sociale și mentale, impunând o altă paradigmă a conflictelor. Și această nouă paradigmă anulează statutul hegemonic al vechii elite, care devine periferică și irelevantă.

Elitele politice globaliste trăiesc acum un moment de panică, pentru că simt cum le fuge pământul de sub picioare. Iar problema nu sunt rezultatele electorale. Alegerile vin și pleacă, succedarea la guvernare nu o anulează nimeni.

Panica lor constă în pierderea monopolul discursului ideologic, politic și cultural. Ei, difuzoarele și mesajele lor nu mai prind la public, nu mai sunt credibile, nu mai provoacă emoții.

Cândva sensurile comunicate de ei era primite și acceptate ca adevăruri în ultima instanță, doar un nebun și marginal îi putea critică și înfrunta. Astăzi, statutul lor de marele hegemon se clatină, în societate își fac loc alte discursuri, care pretind să aibă drepturi și un loc la masă. Se dorește un pluralism pe bune, nu declarativ.

Însă, pentru elita veche, care se ține cu dinții de piedestal, o lume în care ei reprezintă doar una din viziunile posibile, nu singura, un astfel de viitor este inacceptabil. De aia vedem zbaterile muribunde. De aia au anulat alegerile în România, de aia peste tot în lume au loc mișcări ciudate, în așteptarea zilei investirii lui Trump.

Nu Trump în sine e o problemă pentru ei, ci însăși faptul că ceea ce acum 8 ani ei considerau o "mică abatere", de fapt reprezentă o nouă normalitate, de care vor trebui să țină cont. Și gândul ăsta îi sperie rău de tot.

Da, blocați TikTok și Telegram și la parlamentare veți da motive serioase, în special celor care nu intenționau să voteze, să bifeze masiv orice partid, cu excepția PAS, doar să penalizeze guvernarea. Să nu ajungeți voi în situația Partidului Democrat-Agrar, care n-a reușit să treacă nici pragul electoral, chiar dacă anterior avusese o majoritate.

Există un segment foarte larg de oameni pentru care închiderea TikTokului e mai grav decât tăierea curentului și gazului.

Președintele Germaniei urmează să dizolve parlamentul pe 27 decembrie.

Urmând logica arhetipului brandului PAS (Exploratorul), eu aș fi ales un anturaj minimalist hi-tech pentru conferința de presă, ceea ce ar fi subliniat o deschidere spre schimbare și ar inspira o doză de încredere (IT, eco, startup). Dar, din anumite motive s-a ales un anturaj demn de baronul de la Soroca, care transmite mai curând aroganță și autoizolare.

Da, trebuie cumva să subliniezi "autoritatea", dar nu prin prost gust. Aceste fotolii sunt bune doar pentru întrevederi cu oaspeți străini.

Deloc n-a fost în duhul hipsterimei "open-minded".

Noua guvernare, care oricum va veni, mai devreme sau mai târziu, nu va trebui să inventeze mari scheme șmechere pentru a elimina PAS din viața politică. Va fi suficientă o singură modificare, care va pune capac peste toate: Să interzică înregistrarea candidaților dependenți de droguri.

Asta va fi cea mai dură lovitură.

Cineva e un strateg "genial" la București - de la comasarea alegerilor, promovarea unor candidați spoileri la prezidențiale, până la anularea primului tur, pentru a ajunge la finală la o situație în care nu mai pot forma o majoritate de guvernare.

S-a ajuns să propună unele voci din PNL o alianță cu AUR și POT.

Mai devreme anunțaseră cu mare pompă că formează o ditamai alianță "pro-europeană", care în final a ajuns la concluzia că nu vrea să-și asume un guvern: USR a plecat în opoziție, PSD nu vrea să participe. PNL stă și se uită ca monița de la bal și nu știe cum să se rupă între cei frumoși și cei deștepți.

Cum rămâne cu salvarea democrației și parcursului european? Gata?

Casa de nebuni, ei bogu.

Au mai fost făcute și alte modificări, prin care se sancționează "coruperea alegătorilor în favoarea un grupări criminale organizate".

Eu știam că în scrutin pot participa: partide, blocuri electorale și candidați independenți. Nu știam că există și dreptul grupărilor criminale de a se înregistra în cursă, în calitate de subiect electoral. E ceva nou în istoria modernă a umanității.

Mi-a interesant - la ASP deja există opțiunea de a înregistra o "grupare criminală". Ce acte trebuie să depun și cât costă?

Potrivit noilor modificări ale legislației, dacă veți dori să înființați un partid în Moldova, va trebui mai întâi să obțineți spavkă de la SIS, Curtea Constituțională și Ministerul Justiției.

Eu zic să nu se oprească doar aici, să meargă mai departe - să facă o reînregistrare totală a partidelor, iar în urma filtrării să rămână un singur partid - PAS. Pentru că doar ei reprezintă direcția corectă și adevărată, parcursul spre viitorul european.

După stil și nivel de schizofrenie, acest fragment pare a fi scris prin anii 50. Scribii lui Ion Iliescu din perioada mineriadelor sunt mici copii:

Autoritățile din București și nu numai vor avea zile de foc în perioada următoare, ca urmare a faptului că mișcarea suveraniștă și legionară pare să ia tot mai mult amploare. Astfel, se pare că neolegionarii reactivează propaganda extremistă și încearcă să readucă la viață momentele teribile din istorie.

Mult stimatul Valeriu Pașa vorbește deja despre o "sectă martorilor PAS" și despre necesitatea unei "alternative pro-europene" la actualul partid de guvernare. Și din câte intuiesc și observ, o astfel de "alternativă" s-ar încropi din cele mai inadecvate elemente ale "sectei".

Problema nu e într-un partid sau altul, ci în oameni și grupulețele de cumătri din care fac parte. Că veți schimba voi culoarea și denumirea, esența nu se schimbă. S-a încercat lansarea pe piață CUB, n-a ieșit. Ați încercat să încropiți un bloc Împreună, dar tot născut mort a rămas.

Puteți produce la nesfârșit branduri politice de tot soiul CUB, PUB, PAS, MAS, CAS, dar dacă în spatele lor vor rămâne aceiași exponenți ai castei ONGiștilor, toate aceste inițiative vor rămâne sterile.

Casta burgheziei compradoare reprezintă o problemă în sine, nu în ce format ni se prezintă. Și noi vă recunoaștem după ochi, gesturi, mimică, limbaj. N-aveți cum să vă ascundeți.